Atat din considerente cronologice cat si stilistice, Sinesteziile Meditative pot fi analizate doar in comparatie cu seria mea anterioara, Subconstient Obscur [2006-2009]. De vreme ce diferentele dintre ele sunt evidente, il voi scuti pe cititor de comparatii detaliate intre cele doua serii. In schimb, voi puncta succint motivele crearii unei serii diferite, si voi incerca sa ii subliniez valoarea.
Uitandu-ma peste lucrari, realizez ca [pentru mine] au reprezentat inceputul unei schimbari radicale. Sinesteziile abstracte nu numai ca mi-au oferit libertatea si curajul de a trece peste un stil relativ rigid si academic, dar mai mult, mi-au oferit sansa de a exploata posibilitatile nelimitate ale culorii. Aceste experiente, aproape dupa o durata de doi ani, mi-au reprezentat sursa indirecta pentru proiectul celui de-al doilea website propriu, intitulat The Color Box.
Insa calitatea principala a seriei Sinestezii Meditative o reprezinta faptul ca in comparatie cu seria mea anterioara a reprezentat din start o abordare mult mai directa a psihologiei si a introspectiei. Sinesteziile exploateaza o noua perspectiva non-narativa a creatiei mele. Acest fapt ar putea suna contradictoriu, de vreme ce in sustinearea seriei mele anterioare insistam [si poate chiar ma mandream] cu importanta mesajului si a continutului intelectualizat al unei opere de arta. Cu toate ca poate nu este evident la o prima vedere, am pastrat valoarea continutului si in Sinestezii. La fel cum le arata numele, lucrarile sunt Meditative, fiind introspectii care arata starea mea psihologica in momentul creatiei. Le consider ca fiind cele mai sincere creatii pe care le-am facut pana in prezent, de vreme ce am inceput sa lucrez la ele cu o singura intentie: sa imi surprind emotiile in culori.
Acum va puteti intreba cum este posibil sa afirm ceva sincer prin intermediul unor imagini abstracte. Sau chiar mai mult, cum se poate lega psihologia de arta? Descoperiri revolutionare au fost facute la inceputul secolului 20 prin scrierile despre arta ale cunoscutului psihanalist S. Freud. Prin putinele studii pe care le-a dedicat artei, a pus bazele abordarii psihanalitice a artelor vizuale. De atunci numerosi artist sau stiluri artistice si-au gasit suportul teoretic in scrierile lui Freud sau in cea a urmasilor sai in domeniul psihanalizei. Dupa parerea lor, creatiile vizuale ale unui artist pot fi utilizate ca un punct de pornire in intelegerea sentimentelor, personalitatii sau a subconstientului sau. Dar orice element figurativ poate fi interpretat in numeroase variante existand riscul crescut de a alege o interpretare gresita. Mai mult, un artist care isi abordeaza lucrarile in mod rational, cu niste cunostinte de baza in domeniul psihanalizei artei poate ajunge sa manipuleze liber continutul si simbolismul elementelor figurative redate, ducand la interpretarea lucrarii sub o forma dorita de el.
Pe de alta parte, eu consider arta nonfigurativa ca fiind mult mai sincera si mai directa. Poate fi inteleasa pas cu pas urmarind cu o relativa precizie actiunile artistului: selectarea culorilor si motivul alegerilor facute, directiile si intensitatea tuselor, forma generala a compozitiei etc. Mai mult sau mai putin spontane, aceste elemente pot fi expresii nemascate ale starii emotionale a artitului in momentul actului creativ.
Bazat pe aceste aspecte, Sinesteziile Meditative trebuie percepute ca un pas inspre arta psihologica bidimensionala, o incercare de a gasi un punct comun intre forma, culoare si sentiment.
Fabian Emanuel
Cluj-Napoca, toamna, 2009
